Fagul împăratului se află pe malul stâng al Arieșului, în amonte de Baia de Arieș, lângă satul Muncel.
„În jurul acestui copac, despre care oamenii locului spun că ar avea peste 500 ani, s-au ţesut o serie de poveşti şi legende.
Una dintre acestea spune că ar fi existat un drum ce trecea munţii, unde s-ar fi oprit un călugăr să se odihnească şi să-şi potolească setea, deoarece în apropiere este şi un izvor. Călugărul ar fi binecuvântat locul respectiv, unde, ca din senin, după un timp, a răsărit fagul fermecat ce dăinuie în timp de sute de ani, iar despre izvorul ce se află la poalele copacului se spune că ar fi unul tămăduitor.
Despre fag se spune că ar fi un copac fermecat deoarece acestuia îi cad frunzele doar primăvara, înainte de noua înverzire, și nu toamna, așa cum se întâmplă cu ceilalți pomi obișnuiți. Toamna, frunzele fagului doar îşi schimbă culorile în galben maroniu, apoi îmbracă o culoare ruginie care se păstrează până spre primăvară.
O altă legendă este legată de Avram Iancu şi de împăratul austriac Franz Jozef. Împăratul stătea şi poposea mult la umbra fagului. Într-o vară a anului 1850, împăratul a venit pe Valea Arieşului pentru a-i potoli pe moţi de la răscoală. A poposit la umbra copacului pentru a se odihni şi a auzit un cântec de fluier pe malul opus al Arieşului. A întrebat atunci un călător „cine cântă atât de frumos din fluier”, iar acesta din urmă i-ar fi răspuns că e vorba despre Avram Iancu. Imediat, împăratul l-a chemat pe unul dintre oamenii suitei şi l-a trimis după Craiul Munţilor. Când a fost înştiinţat despre invitaţia făcută, Avram Iancu i-ar fi transmis împăratului „Spune-i stăpânului tău, că un nebun cu un mincinos, nu pot sta de vorbă!”.
“Fagul împăratului” mai este cunoscut şi ca, “pomul cu frunze veşnice”, care refuză să cadă înainte de anotimpul geros și protejează, astfel, mugurii de pe crengi de frigul iernii.
La minunatul copac se poate ajunge cu maşina pe DN75 Turda-Stei, până în Muncel, de unde “Fagul Împăratului” poate fi observat într-un pâlc de molizi din lunca Arieşulu”