În Munţii Apuseni, în localitatea Valea Bistrei ce aparţine administrativ oraşului Câmpeni, se găseşte Mănăstirea Valea Bistrei cu Hramul ”Sfinţii Ierarhi Ilie Iorest şi Sava Brancovici”, sărbătoriţi pe data de 24 aprilie, aceasta făcând parte din Protopopiatul Câmpeni, Arhiepiscopia Ortodoxă Alba Iulia.
Acest sfânt locaş este mai puţin cunoscut pentru majoritatea credincioşilor de la noi cât şi din alte părţi ale ţării din cauza faptului că a apărut recent, dar şi pentru că se află situat într-un loc mai puţin vizibil şi mai greu accesului auto în condiţii de vreme nefavorabilă. Iniţial, mănăstirea a funcţionat ca schit de maici, dar în 28 septembrie 2012, prin aprobarea Sinodului Mitropolitan al Mitropoliei Ardealului, schitul a fost ridicat la rang de mănăstire de către Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu Pop, arhiepiscop al Alba Iuliei. Istoria schitului începe nu demult, în anul 1998, când familia Gheorghe Precup şi Aurelia a donat o suprafaţă mică de teren din proprietatea personală în vederea construirii unui schit. Piatra de temelie a acestuia a fost pusă în anul 1999, când Înaltpreasfinţitul Părinte Andrei Andreicuţ, arhiepiscop al Alba Iuliei, a sfinţit locul pentru ridicarea bisericii şi a instituit ca zi de hram data de 24 aprilie. Începând cu anul 2001, aşezarea monahală de pe Valea Bistrei începe să fiinţeze ca schit de maici, iar în anul următor s-au început lucrările de construcţie a bisericii şi a corpului de chilii, lucrări care continuă şi astăzi. Începând cu data de 12 octombrie 2013, monahia Taisia Savu a fost numită stareţa mănăstirii, iar în prezent obştea mănăstirii e formată din 5 maici care slujesc sub oblăduirea părintelui lor duhovnic, protosinghel Mihail Vasilache. În cei câţiva ani pe care îi numără mănăstirea, locul şi-a schimbat mult înfăţişarea. Aşezarea împrejmuită cu gard, casa şi mai ales bisericuţa construită din lemn şi acoperită cu şindrilă se încadrează minunat într-un peisaj pe care doar în Munţii Apuseni îl regăseşti. Pentru a ajunge însă la această mănăstire aflată pe partea nevizibilă din oraşul Câmpeni a Dealului Bistrei – cel care străjuieşte spre est această localitate – din DN 75, ce merge de la Câmpeni spre Bistra, se virează la stânga pe DC 141 şi după aproximativ 200 metri se zăreşte panoul care indică accesul spre mănăstire, pe podul de peste pârâul Valea Bistrei. Drumul urcă o pantă maximă de 24% pe o porţiune de aproximativ 800 metri, conducătorii auto fiind sfătuiţi de mai multe ori prin indicatoare să nu schimbe treapta de viteză şi să nu taie curbele. Atunci când nu este umed, zăpadă şi gheaţă, se poate urca cu orice tip de maşină, drumul fiind permanent întreţinut de obştea mănăstirii. Însă, după ce s-a ajuns sus, la poarta mănăstirii, parcă se păşeşte într-o altă lume, cu multă linişte, mai aproape de Dumnezeu, ce poate fi asemănată cu raiul desenat în cărţile de poveşti pentru copii. În interiorul mănăstirii, vizitatorii şi cei evlavioşi pot descoperi bisericuţa încă nefinalizată construită din lemn şi acoperită cu şindrilă, chiliile, cât şi grădina îngrijită cu multă răbdare şi atenţie de obştea mănăstirii, în care sunt cultivate diferite feluri de legume. Protosinghelul Mihail Vasilache a precizat că pentru a realiza această grădină etajată, a fost nevoie să se aducă din apropiere pământ care a fost nivelat şi, chiar dacă se găseşte într-o zonă cu multă umbră, orientată spre nord-est, plantele s-au adaptat destul de bine şi dau recolte bogate dacă sunt îngrijite. Ziua de 24 aprilie a fiecărui an este cinstită în mod deosebit la schit, deoarece se sărbătoresc Sfinţii Ierarhi Ilie Iorest şi Sava Brancovici, mitropoliţi ai Ardealului care au păstorit biserica lui Hristos în una din cele mai grele perioade din istoria Transilvaniei: secolul al XVII-lea, când în Ardeal, stăpânirea străină, austro-maghiară, a încercat să distrugă credinţa străbună ortodoxă şi să impună calvinismul. Râvna cea mare a ierarhilor Iorest şi Sava pentru apărarea dreptei credinţe a atras ura căpeteniilor calvineşti care, neizbutind să-i atragă de partea lor, au născocit învinuiri mincinoase împotriva ierarhilor ortodocşi, aruncându-i în temniţă. Chinuiţi, bătuţi şi batjocoriţi în faţa poporului lor, cei doi mitropoliţi ai Ardealului s-au mutat la Domnul cu cugetul împăcat, căci ”lupta cea bună s-au luptat”. Pentru jertfa lor curată, Domnul nostru Iisus Hristos i-a învrednicit de cununa neveştejită a sfinţeniei, după cum zice şi troparul Sfinţilor: “Mărturisitori ai Ortodoxiei şi buni arhipăstori ai Bisericii lui Hristos, îndreptătorii Domnului, Prea fericiţi Ierarhi, purtători de biruinţă, Iorest şi Sava, cei ce v-aţi învrednicit de cununa vieţii, rugaţi-vă Domnului să se mântuiască sufletele noastre”. Printre ultimele vizite făcute în această mănăstire de înalte feţe bisericeşti, se regăseşte cea din 3 decembrie 2014, când în Biserica Ortodoxă Română este pomenit Sfântul Cuvios Gheorghe de la Cernica şi Căldăruşani. La acea dată, de la care se împlineşte aproape un an, Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Irineu s-a aflat în mijlocul obştii monahale de la Valea Bistrei, oficiind Sfânta Liturghie înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, a hirotonit diacon pe tânărul teolog Vasile Gherman, a binecuvântat obştea de maici a mănăstirii şi a rostit un cuvânt de învăţătură pentru toţi cei prezenţi.