Oraşul Câmpeni, considerat „capitala” Ţării Moţilor, este localizat în nord vestul judeţului Alba în zona de mijloc a Munţilor Apuseni într-un bazin depresionar străbătut de râul Arieş, este încadrat de Muntii Bihorului în vest, Muntele Mare în nord-est, Munţii Trascăului şi Muntii Metalici în sud-est. Oraşul se află situat la o distanţă de 76 km de municipiul Alba –Iulia, reşedinţa de judeţ, la 12 km de Vadu Moţilor şi 5 km de Bistra.
Oraşul are în componenţa sa 21 de localităţi: Bonceşti, Borleşti, Boteşti, Certege, Coasta Vîscului, Dănduţ, Dealu Bistrii, Dealu Capsei, Dric, Faţa Abrudului, Floreşti, Furduieşti, Mihoeşti, Motorăşti, Peste Valea Bistrii, Poduri, Sorliţa, Tomuşeşti, Valea Bistrii, Valea Caselor şi Vîrşi.
Orașul este atestat documentar în jurul anului 1587, într-un act emis de către principele Transilvaniei Sigismund Bathory (1581-1619). După anul 1649, oraşul Câmpeni devine capitală a „domeniului montan de sus”, cu satele Bistra, Albac și Vidra. La mijlocul sec. al XVIII-lea, devine este cea mai populată localitate montană, cu aproximativ 5,400 locuitori, având chiar mai mulți locuitori decât Alba Iulia și Târgul Mureș.
Importanța acestei localități este dublată de prezența unor personalități istorice, cum ar fi eroii neamului Horea, Cloșca și Crișan (conducătorii răscoalei de la 1784), Crăișorul munților Avram Iancu (1824-1872) și prefecții săi.
Principalele obiective turistice din oraş: – muzeul memorial „Avram Iancu” situat în clădirea în care acesta și-a avut cartierul general în timpul Revoluției din 1848-49;
– statuia ecvestră a marelui erou, operă a sculptorului Dimitriu Bârlad din anul 1930;
– Beciul lui Horea,aflat în centrul preludiului răscoalei lui Horea (24 mai 1782), în care eroul, împreună cu câţiva ortaci, a spart buţile cu vin şi ţuică ale arendaşilor armeni, care aveau monopolul absolut asupra vânzării de băuturi alcoolice în Munţii Apuseni, moţii nemaiputând să-şi vândă băuturile lor traditionale.
– Biserica Ortodoxă Câmpeni-Deal, Biserica Ortodoxă Câmpeni-Vale;
-Mocăniţa .
Desigur că acest intinerariu turistic nu se oprește aici, ci poate fi continuat fie pe Valea Roșiei spre Roșia Montană sau Alburnus Maior, unde minele de aur din vremea dacilor mai sunt încă deschise vizitatorilor, sau pe Valea Arieșului Mic spre comuna Avram Iancu, ori pe valea Arieșului Mare spre Horea și Arieșeni, în inima Apusenilor. Călătoria se va transforma, cu siguranță, dintr-o perindare prin natură într-o veritabilă lecție de istorie națională.