Ghețarul de la Scărișoara

posted in: Atracții naturale | 0

Peştera face parte din sistemul carstic Gheţar-Ocoale-Dobreşti, numele de gheţar provenind de la faptul că ascunde în ea cel mai mare gheţar subteran din România, fiind prima peşteră din ţara noastră declarată monument al naturii, încă din 1938…

Drumul prin pădure până la peşteră este minunat şi de aici poţi ajunge chiar în Arieşeni pe un traseu marcat cu triunghi roşu, în numai 4 ore şi jumătate.
Impresionantă este intrarea în peşteră, printr-o gură imensă (o groapă cu diametrul de circa 60 de metri, numită aven), adâncă de 48 de metri, ce a fost amenajată cu 270 de trepte metalice, unele destul de abrupte. Iniţial, acestea au fost din lemn şi se mai văd aruncate pe lângă ele sau sub scheletul metalic, făcând acum corp comun cu natura înconjurătoare.
Tot timpul anului se păstrează zăpada aici, dovadă că am găsit şi noi urme în prima decadă a lunii septembrie.
Prima intrare este in Sala Mare, care este, de fapt, prima încăpere subterană, accesul făcându-se printr-un portal de 24 de metri lăţime şi 17 metri înălţime.
Iniţial am crezut că este o peşteră mai lungă, dar nu putem vizita decât 260 de metri, restul până la 720 fiind apanajul speologilor. Nu sunt deschise circuitului turistic nici Rezervaţia Mică şi nici Rezervaţia Mare, sectorul turistic vizitabil fiind Aven-Sala Mare-Biserica.
Gheaţa de la suprafaţa Sălii Mari are peste 4000 de ani!! În peşteră se află câteva formaţiuni, la intrare distingând un bloc de gheaţă ce o întruchipează pe Fecioara Maria cu pruncul, cel puţin aşa ni s-a părut nouă. În spatele acesteia se află o gură ce coboară 60 de metri vertical şi se continuă cu jumătate de kilometru, zonă destinată speologilor, după cum ne-a informat ghidul.
De altfel, în dreapta intrării se merge spre o zonă denumită Biserica, la baza unei pante abrupte de gheaţă, spre care nu mai avem acces, deşi în trecut era permis, distingându-se Altarul cu Preotul în centru. Înălţimea ansamblului (punctul cel mai înalt) este de 17 metri, până sus fiind un total de 60 de metri. În dreapta se află o formă denumită Elefant şi o Cascadă îngheţată.
Aceste formaţiuni se mai topesc în cursul anului (exceptând partea centrală), dar se refac în timpul iernii în forme asemănătoare. Uimitor, nu?
Vara, sătenii ţineau aici carnea la rece, pe vremea când nu exista curent şi nu erau frigidere. Iarna, în peşteră sunt minus şapte grade, iar vara minus un grad.
Peştera nu e niciodata la fel datorită naturii gheţii, în continuă transformare, aşa că merită să o vizităm chiar şi de mai multe ori!
În peşteră există şi lilieci, iar în Rezervaţia Mare s-a descoperit un schelet de capră sălbatică, semn ca se ascundeau pe aici…
Pentru cine nu ştie, la noi în ţară se afla patru peşteri cu gheaţă, cea de la Scărişoara fiind una din ele. În total, în Apuseni se află 4000 de peşteri, 166 numai în jurul Scărişoarei. Tot de la ghid, am aflat ca Peştera Hodobana este cea mai lungă, având 18 kilometri şi este peştera cu cel mai mare grad de ramificaţii din lume, un adevărat labirint. Ghidul (nu) glumea spunand ca daca nu mergi cu vopseaua în mână în aceasta, nu mai iesi!
După ce vizitezi peştera, dacă nu ai făcut-o înainte, neapărat trebuie să te opreşti să admiri frumuseţea Apusenilor, să vorbeşti cu oamenii, să asculţi poveştile lor, să cumperi tot felul de obiecte din lemn sculptate de ei şi să le priveşti casele şi curţile îngrijite unde şi tu ai vrea să rămâi o veşnicie.

Costuri: adulți – 11lei, elevi/studenți – 8 lei. Dacă sunteți membru al Federației Române de Speologie sau al unei alte entități cu același profil luați legitimația cu voi.

Program de vizitare: luni – sâmbătă 10.00-18.00; duminică 10.00-17.00. În extrasezon vă sugerăm să contactați ghidul înainte de a merge la peșteră.

Localitate :
Gârda de Sus